Grecia vs Romania – Nu se putea scrie mai bine!

Cel mai amuzant lucru la această tragere la sorţi pentru baraj a fost că şi noi, şi grecii ne doream cu o îndârjire visătoare ca adversari. Nu e o întâmplare că aşa a căzut zarul, ci semnul unui destin binevoitor cu ambele părţi.

Ce putea urma după o victorie în deplasare cu o Turcie aflată atunci în degringoladă, o egalare în minutul 94 la Budapesta, pe un stadion gol, şi motivarea neaşteptată a Olandei pe ultima sută de metri? Evident, Grecia ca adversar. Ce putea urma după ce ai nimerit într-o grupă cu Bosnia, Slovacia, Lituania, Letonia şi Liechtenstein? Evident, România ca adversar. Dacă există un zeu al fotbalului, el are mult umor. Sau a gândit astfel: “Dacă le dau Greciei şi României alţi adversari la baraj, la cât noroc au, probabil că ambele vor ajunge în Brazilia”. La acest gând, s-a întristat foarte. “Mai bine să fiu sigur că una din ele va rămâne acasă”.

Din punct de vedere estetic, dubla întâlnire se anunţă a fi palpitantă ca un dialog cu robotul de la Romtelecom. În comparaţie cu grecii, fie spus, noi jucăm spectaculos. Buluceala noastră e chiar simpatică pe lângă fotbalul lor ca o demonstraţie din geometrie. “Din punctul B se coboară o bisectoare care întâlneşte AC în careu şi e 1-0. Hai noroc şi QED!”. La greci, apărarea e de bază. Din start, s-au ars: nu le vom face jocul, căci nu prea atacăm.

Mai mult, selecţionerul grecilor, Fernando Santos, nu are pe cine să urmărească. În faţa lui stă pocheristul perfect, care-şi disimulează intenţiile. Degeaba cere Santos DVD-uri în stânga şi-n dreapta, inutil scormoneşte YouTube-ul. Marica de-abia a început să joace pentru Getafe, Torje încă îşi aşteaptă rândul la Espanyol. Maxim străluceşte în Bundesliga, dar Nea Piţi a gândit în avans şi nu l-a expus intensiv la echipa naţională. Santos îl cunoaşte, probabil, pe tipul înalt de la Asteras Tripolis, însă habar nu are că  Goian e principalul nostru atu la fazele fixe din atac.

Cele mai mari probleme le va avea totuşi cu Bogdan Stancu, acest agent ultrasecret care, în ultimul timp, în ciuda titularizărilor repetate de la naţională, nu apare nici măcar pe lista rezervelor de la Genclerbirligi. “Cine-i tipul ăsta? De ce i se spune Motanul?”, mi-l imaginez pe Santos urlând la iscoadele sale. “Poate că-l cheamă Motanul, iar Stancu e porecla”, răspund adjuncţii. “Aduceţi cataloagele Panini!”. “Nu e acolo”. “Sunaţi-vă colegii mai puţin norocoşi  de la juniori, poate au jucat alături de el”. “Nu-l cunoaşte nimeni, Mister, singurul român celebru la acest nivel este Ilie Dumitrescu”.

N-aş vrea să fiu în pielea grecilor. Se vor pomeni cu o herghelie de cai troieni, mânată de un selecţioner imun la chemările sirenelor din Vest, mai viclean decât Ulise şi mai norocos decât Rehhagel. De aceea, am mare încredere în Nea Piţi, care este, metaforic vorbind, fiul zeiţei romane Fortuna şi al zeului grec Hypnos. Dacă nici acum nu avem noroc până la capăt, înseamnă că nu-i dreptate pe lume.

Preluat de pe blogul Adrian Georgescu

Nu parasi site-ul, citeste in continuare

Australia invinge Honduras si se califica la Campionatul Mondial Mile Jedinak ii aduce Australiei cea de-a patra calificare consecutiva la Campionatul Mondial Sursa foto: mirror.co.uk Miercuri dimineata, Australia si-a delectat audienta si s-a impus cu 3-1 in fat...
SONDAJ | Cat de importante sunt transmisiunile video? Pentru fiecare parior in parte exista diferite prioritati atunci cand isi alege o casa de pariuri online, pentru unuii conteaza bonusurile si promotiile, pentru altii conteaza oferta sportiva iar pent...
Turneul Campionilor: Federer si Zverev au inceput cu dreptul in Grupa B Favoritii si-au respectat statutul si au castigat primele meciuri la Turneul Campionilor Sursa foto: bbc.com Duminica au avut loc primele meciuri de la Turneul Campionilor, in proba de simplu, iar R...